Scurt Istoric

Actualul Colegiul Național „Traian Lalescu” ia fiinţă în anul şcolar 1961-1962, în localul unei şcoli generale, Şcoala de 7 ani Nr. 4, dând prima promoţie  de absolvenţi în anul şcolar 1964-1965.

Colegiul Național „Traian Lalescu” de astăzi a purtat diverse denumiri anterioare:
  • în anul 1961  s-a numit Şcoala Medie Nr. 2, iar în anul 1966 a primit numele de Liceul Nr. 2
  • în anul 1972 s-a numit Liceul de Cultură Generală Nr. 2
  • în  anul 1974 a devenit Liceul Real-Umanist Nr. 2
  • în anul 1977 liceul nostru s-a numit Liceul de Matematică-Fizică
  • în anul 1990 a revenit la profilul iniţial, luând titulatura de Liceul Teoretic Nr.1
  • în anul 1999 a luat numele marelui matematician român Traian Lalescu, devenind Liceul Teoretic Traian Lalescu
  • începând cu 1 septembrie 2011 liceul primește titulatura de  Colegiul Național „Traian Lalescu”

Prima şcoală din cartierul Lunca Pomostului a fost Şcoala de 7 ani Nr. 4, înfiinţată în anul 1949. Aceasta îşi desfăşura activitatea în nişte localuri improvizate, două săli de clasă la o distanţă de cca 600 m una de cealaltă, în care se lucra simultan cu cei 60 de elevi cuprinşi în cele 4 clase primare. Cele două săli de clasă aparţineau de fapt Trustului de construcţii Reşiţa, iar elevii erau copiii constructorilor. Primii învăţători au fost Elisabeta şi Alexandru Ciubotaru.

În anul 1951 – 1952 s-a dat în folosinţă noul local al Şcolii de 7 ani Nr. 4. Este vorba de localul vechi al liceului de astăzi, neavând ultimul etaj, care s–a construit în anul 1968. A luat fiinţă tot acum prima clasă gimnazială, clasa a V-a. Conducerea şcolii generale a fost încredinţată mai întâi învăţătoarei Maria Popa, iar mai târziu lui Rusalin Negru, omul care a făcut să se dezvolte acest lăcaş de învăţământ.

În 1967 a fost dată în folosinţă tribuna de cca 1500 locuri şi terenul de sport, iar între anii 1976 – 1978 s–au construit vestiarele şi sala de sport.

După 10 ani de la înfiinţare, în 1971, Liceul Nr. 2 avea câte 4 clase paralele, de la clasa I până la clasa a XII–a, însumând 1563 elevi şi 74 cadre didactice, din care 16 învăţători.

De-a lungul timpului, numărul elevilor şi al dascălilor a rămas aproximativ acelaşi.